admin

Curtea de Apel Alba Iulia a anulat un aviz sanitar, deci a considerat ca acesta este act administrativ. Prin Decizia civilă nr. 101/CA/2008, Curtea de Apel Alba Iulia a anulat irevocabil avizul sanitar nr. 587/18.08.2005 emis de Direcția de Sanatate Publica a Judetului Alba pentru o autorizație de construire.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, reclamantul a solicitat anularea avizului sanitar nr. 587/18 08 2005 emis de Direcția de Sănătate Publică A și a autorizației de construire nr. 1/2006 emisă de Primăria mun. A în favoarea SC SRL. […]

Potrivit art.2 al.1 și 2 din 117/2002 „Avizarea sanitară reprezintă procesul de analiză care condiționează, din punct de vedere tehnic, amplasarea, construcția, amenajarea obiectivelor economice și social-culturale de conformarea la normele de igienă și de sănătate publică.

Avizul sanitar este un act tehnic și juridic eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, necesar în procedura de autorizare în amplasarea, construcția, extinderea sau amenajarea obiectivelor economice de investiții și obiectivelor economice și social- culturale. Avizul sanitar se emite înaintea autorizării sanitare.”
Pentru emiterea avizului sanitar sunt necesare documentele prevăzute în art.6 din același ordin: cerere; planul general de amplasare a obiectivului, prezentat la o scara din care să se înțeleagă clar încadrarea în cartier, zonă, localitate, accesul la rețelele de transport, energie și utilități, precum și caracteristicile terenului; planul de amenajare interioară: circuite funcționale și modul lor de structurare, modul de asigurare a aprovizionării cu apa potabilă, modul de evacuare a apelor uzate menajere și tehnologice, modul de organizare a evacuării deșeurilor solide și modul de colectare, depozitare temporară și de evacuare/neutralizare a deșeurilor periculoase rezultate din activități care urmează să se desfășoară în obiectivul pentru care se solicită avizarea; dovada de achitare a tarifului de avizare sanitară.

La documentele necesare pentru obținerea avizului sanitar se va solicita, dacă este cazul, conform prevederilor legale în vigoare, studiul de impact asupra stării de sănătate a populației din zonă.”

Din textul legal mai sus redat se desprinde concluzia că avizul sanitar se emite după ce beneficiarul lucrărilor a depus întreaga documentație-inclusiv studiul de impact.
În speță, pârâta Autoritatea de Sănătate Publică a Județului Alba a emis avizul sanitar favorabil cu condiția că în viitor să se efectueze studiul de impact asupra sănătății populației, așa cum corect a reținut instanța de fond, fără a cunoaște concluziile studiului.

Acesta constituie un motiv de nulitate pe care în mod corect prima instanță l-a valorificat în admiterea acțiunii.

Calitatea de act administrativ a avizului emis de Ministerul Culturii sau de Direcția pentru Cultură determină posiblitatea persoanelor care se consideră vătămate prin emiterea acestuia de a-l contesta la instanța de contencios administartiv. În schimb, dacă avizul nu ar fi considerat un veritabil act administraiv, persoanele care se consideră vătămate nu l-ar putea contesta pentru că doar actele administrative pot fi atacate în instanță.

• Sentința civilă nr. 409/2013 pronunțată de Tribunalul București

Prin Sentința civilă nr. 409/25.01.2013 pronunțată în dosarul 50172/3/2012, nepublicată, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, Tribunalul București a respins excepția inadmisibilității cererii de suspendare a avizului Direcției pentru Cultură a Municipiului București nr. 1059/Z/17.10.2012, apreciind

Conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, interventiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se afla în zone de protectie ale monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii și Cultelor, sau, dupa caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, iar potrivit alin. (3), în conditiile legii, în cazul realizarii de lucrari neautorizate, fara avize sau care incalca avizele de specialitate, personalul de inspectie abilitat are dreptul să intrerupa lucrarile pana la intrarea în legalitate, să aplice sanctiuni si, dupa caz, să dispuna revenirea la situația inițiala și să sesizeze organele de cercetare penala.

Din analiza acestor prevederi legale, rezultă ca avizul în cauza nu este doar un act pregatitor în vederea emiterii autorizației de desfiintare, ci produce efecte juridice proprii, obligand beneficiarul acestuia la respectarea conditiilor pe care le impune, în caz contrar fiind prevazuta posibilitatea aplicarii de sanctiuni.

In aceste conditii, tribunalul reține ca avizul în cauza este un act administrativ, astfel cum acesta este definit la art. 2 lit. c din legea nr. 554/2004, motiv pentru care va respinge excepția inadmisibilității ca neîntemeiată.

1.2. Încheierea din 17.01.2013 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. 44624/3/2012

Prin Încheierea din 17.01.2013 pronunțată de Tribunalul București în dosarul 44624/3/2012, nepublicată, se reține

Tribunalul respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității, având în vedere că avizul reprezintă un act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, a fost emis de o autoritate publică în vederea executării legii, respectiv în vederea obținerii autorizației de construire și produce efecte juridice prin aceea că autoritatea competentă

confirmă conformitatea cu prevederile legale a unei situații de fapt cu care a fost sesizată, respectiv cererea de eliberare a unui aviz favorabil. În plus, Tribunalul reține, conform susținerilor părților de la acest termen, că avizul este ultimul act necesar în procedura de obținere a autorizației, în sensul că emitentul acestuia și-a spus punctul de vedere final, necesar în vederea obținerii autorizației, care nu a fost emisă până la această dată, astfel că se apreciază că avizul contestat poate fi calificat drept act vătămator pentru reclamantă.

Încheierea nu a fost recurată, deci a rămas irevocabilă.

• Încheierea din 18.02.2014 pronunțată în cauza nr. 6531/3/2013 de Curtea de Apel București

Prin încheierea pronunțată la data de 18.02.2014 în cauza nr. 6531/3/2013, nepublicată, Curtea de Apel București – Secția Contencios Administrativ și Fiscal arată

În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate, invocată de către pârâți, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată, reținând caracterul de aviz conform al Avizului 12/M/30.03.2011/30.01.2013 și nu consultativ sau facultativ, act administrativ emis în regim de putere publică care produce efecte de drept administrativ în sensul că dă naștere unui raport juridic.

Astfel, nu se poate reține că acest Aviz nu produce efecte juridice, întrucât el este o condiție pentru emiterea autorizației de demolare, însă nu se poate face un control de legalitate asupra îndeplinirii condițiilor de emitere, respectiv dacă au fost aprobate dispozițiile Legii nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu ocazia acțiunii în anulare formulată împotriva autorizației sau hotărârii CGMB, pentru care a fost solicitat, ci doar se verifică existența acestuia.

Pe de altă parte, în lipsa acestui aviz nu se poate emite autorizația, astfel încât nu se poate susține că este un act administrativ care nu produce efecte juridice, el este un act administrativ care, alături de alte înscrisuri, conduce la emiterea unui alt act administrativ, este o condiție prevăzută de lege, nu doar o opinie a unei autorități.

Prin urmare, avizul nu trebuie să producă efectul juridic al demolării, însă are ca efect acordul autorității competente de a se proceda la demolare, în lipsa acestuia fiind imposibilă această operațiune, iar asupra acestui acord nu se poate efectua un control de legalitate cu ocazia cenzurii autorizației de demolare.

Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă excepția de inadmisibilitate ca neîntemeiată.

Curtea de Apel București a obligat Consiliul General al Municipiului București la emiterea unui aviz de urbanism, considerandu-l act administrativ. Prin Decizia civilă nr. 539/26.02.2009, nepublicată, pronunțată în dosarul nr. 25841/3/2008, Curtea de Apel București a obligat Consiliul General al Municicipiului București să emita un aviz de urbanism. Curtea s-a pronunțat în mod expres asupra calitatii de act administrativ a avizului de urbanism.

“Rezultă deci ca avizul de urbanism este un act administrativ care produce efectele juridice prevazute de art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, respectiv naste dreptul petentului de a cere forului deliberativ al unitatii administrativ teritoriale, adica Consiliului General al Municipiului București, discutarea documentației de urbanism. De aceea, excepția este neîntemeiată.”

În mod constant, ICCJ a aratât ca principiile de drept “resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis și quod nullum est, nullum producit effectum” sunt aplicabile în dreptul administrativ roman.

1.1 Decizia nr. 1314/2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 1314/2012 din 04.03.2011, pronunțată în dosarul nr. 5348/2/2007, ICCJ statuează ca anularea actului administrativ prin care a fost declarată o lucrare de utilitate publica atrage dupa sine și anularea actelor subsecvente acestuia, respectiv a deciziei de respingere a întâmpinarii și a propunerilor de expropriere

[…]reclamanta BV a chemat în judecată pe pârâta Primaria Municipiului București prin Primarul General, în calitate de expropriator, solicitand instanței ca prin hotărârea ce o va pronunta să dispuna:

1)       Desfiintarea Deciziei nr. 57 din 26 iunie 2007 emisa de Primaria Municipiului București, prin Comisia pentru soluționarea întâmpinarilor, conform Legii nr. 33/1994;[…]

Înalta Curte constată ca și prima instanța faptul ca soarta juridică a actelor efectuate în cadrul procedurii reglementate în capitolul III din Legea nr. 33/1994 (respectiv “Masuri pregatitoare exproprierii”) – în categoria carora sunt incluse decizia nr. 56/2007 și propunerile de expropriere – este conditionata de aceea a actului prin care se declară utilitatea publică.

Din cele expuse anterior rezultă ca, în speța de fata, operează principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis; cu alte cuvinte, anularea actului prin care a fost declarată o lucrare de utilitate publica atrage dupa sine și anularea unei decizii de respingere a întâmpinarii și a propunerilor de expropriere, astfel cum au fost comunicate reclamantei-recurente prin actul depus la filele 27-28 I dosar fond.

1.2. Decizia nr. 5207/2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 5207/2012 din 07.12.2012, pronunțată în dosarul nr. 720/45/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios Administrativ și Fiscal s-a pronunțat în sensul ca actele emise ulterior declararii utilității publice nu vor putea fi menținute în conditiile în care actul de declarare a utilității publice a fost anulat prin hotărâre judecătorească

Prin cererea adresată Curții de Apel Iași, Secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții M.N.C. și M.C.A. au solicitat, în contradictoriu cu Jud. Iași, prin președintele C.J., C.J. Iași, Primarul Mun. Pașcani, C.L. al Mun. Pașcani, Primăria Pașcani, solicitând anularea actelor administrative efectuate în cauza de expropriere a imobilului proprietate personală din Pașcani, în speță Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 emisă de C.S.Î., precum și notificarea din 14 mai 2010 privind intenția de expropriere, ca fiind acte nelegale și netemeinice.

În condițiile în care actul de declarare a utilității publice a fost anulat prin hotărâre judecătorească nu vor putea fi menținute actele emise ulterior declarării utilității publice, respectiv notificarea și hotărârea prin care a fost soluționată întâmpinarea la notificare.

1.3.     Decizia nr. 1557/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 1557/2007 din 14.03.2007, dosar nr. 4849/2006, ICCJ arată că anularea de către instanța de judecată a ordinului prin care a fost constituită comisia de disciplină din cadrul ANV determină nulitatea absoluta a cercetarii administrative efectuate de aceasta comisie

Reclamanta B.I. a chemat în judecată A.N.V., solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâta să constate nulitatea Ordinului nr. 5683 din 11 aprilie 2006 emis de vicepreședintele A.N.V.

De altfel, dacă avem în vedere sentința nr. 1582 din 4 octombrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București prin care s-a dispus anularea Ordinului nr. 1684 din 15 mai 2005 prin care a fost constituită comisia de disciplină din cadrul A.N.V. rezultă că ordinul de sancționare a fost emis de către o Comisie de disciplină nelegal constituită și așa cum corect a reținut instanța de fond aplicându-se principiul de drept „quod nullum est, nullum producit effectum” rezultă că cercetarea administrativă efectuată de această comisie este nulă absolut.

1.4.     Sentința civilă nr. 3015/2012 pronunțată de Tribunalul București

Prin Sentința civilă nr. 3015/04.07.2012, nepublicată, pronunțată în cauza nr. 60754/3/2011, Tribunalul București a anulat o autorizație de construire, singurul motiv reținut fiind ca se bazează pe un Plan Urbanistic de Detaliu ilegal.

Autorizația de construire a fost emisa în baza unui PUD nelegal.

Aceasta critică este întemeiată având în vedere ca în prima parte a motivării, instanța a reținut ca PUD-ul este nelegal.

Cum autorizația de desființare este un act administrativ ulterior și întemeiat pe PUD, deci accesoriu acestuia, ea va urma soarta juridică a PUD-ului ca act principal, urmând a fi anulată pentru aceleși motive.

În respectiva speță, anularea hotărârii de aprobare a planului urbanistic de detaliu (04.07.2012) este mult ulterioară datei emiterii autorizației de construire (08.03.2011).