Studii geotehnice
Studiul geotehnic este o componentă a documentaţiei tehnice necesare autorizării lucrărilor de construcţii. Pentru obtinerea Autorizatiei de construire, in oricare certificat de urbanism emis de autoritatea locala, este solicitata intocmirea studiului geotehnic. Acesta reprezinta o documentaţie necesară atat la construirea cat si la extinderea sau consolidarea unui imobil, în vederea furnizării informaţiilor necesare proiectării acestuia. De asemenea, studiile geotehnice se efectueaza şi pentru lucrari de imbunătăţire a stabilităţii terenului prin piloţi, ancore sau ziduri de sprijin, pentru depozite de gunoi sau cariere.
Importanta calitatii terenului obliga la intocmirea studiului geotehnic, care nu reprezinta un „moft” ci este un studiu extrem de important deoarece in functie de rezultatele acestuia veti sti daca puteti sau nu construi o casa pe acel teren si daca puteti construi, in ce conditii va trebui sa o faceti.
In baza rezultatelor studiului geotehnic veti sti cu siguranta ce capacitate portanta are terenul, de aici rezultand gabaritul cladirii ce o poate sustine terenul, fara amenajari si costuri suplimentare (piloti, perna de balast), cu alte cuvinete fara imbunatatirea terenului de fundare, in acest fel reducandu-se riscul de aparitie in viitor a unor fisuri sau ruperi ale structurii terenului ce vor duce la afectarea grava a cladirii construite.
Rezultatele unui studiu geotehnic bine realizat de catre o firma specializata in studii geotehnice, va vor oferi informatii despre structura solului, consistenta acestuia, proprietatile fizico-mecanice si adancimea de fundare a viitoarei constructii.
Studii de insorire
Studiul de insorire analizeaza modul in care umbra unei cladiri afecteaza iluminatul natural al cladirilor invecinate. Legea prevede ca fiecare camera trebuie sa fie luminata direct timp de minim 1,5 ore pe zi. Un studiu de insorire bine realizat va furniza solutii optime pentru ambele parti – beneficiarul noilor constructii, beneficiarii constructiilor existente.
Realizam studii de insorire pentru obtinerea autorizatiei de construire sau pentru folosirea acestora ca proba in instanta judecatoreasca.
Metoda de studiu si analiza a efectelor de insorire / umbrire
Pentru calcularea umbrelor lasate de constructiile propuse se stabileste mai intai localizarea geografica pentru zona studiata. Acesta este punctul de plecare al unui studiu de insorire.
Pentru ca studiul sa fie relevant se calculeaza umbrele lasate la ora 12 pentru cele patru anotimpuri. Metoda standard indica cele patru zile in care trebuiesc studiate umbrele:
- Echinoctiul de Primavara – La 21 Martie, ora 12 – soarele are aceiasi altitudine cu Echinoctiul de Toamna – ziua de 23 Septembrie, ora 12
- Solstitiul de Vara – La 21 Iunie, ora 12
- Solstitiul de Iarna – La 22 Decembrie, ora 12
Studiu de Insorire pentru solstitii si echinoctii
Studiu de Insorire – Solstitiu de iarna
Inceputul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstitiului de iarna. El este legat de miscarea anuala aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, ce reprezinta consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui.
La momentul solstitiului de iarna, Soarele se afla in emisfera australa a sferei ceresti, la distanta unghiulara maxima de 23 grade 27 minute Sud fata de Ecuator, efectuand miscarea diurna in lungul cercului paralel cu Ecuatorul ceresc, numit tropicul Capricornului.
Aceasta explica, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor si a noptlor, precum si succesiunea anotimpurilor. Incepand de la data de 22 decembrie, durata zilelor va creste continuu, iar cea a noptilor va scadea in mod corespunzator.
Studiu de Insorire – Echinoctiu de primăvară
Marchează inceputul primaverii astronomice si reprezinta revenirea Soarelui in longitudinea astronomica a acestuia la valoarea de zero grade. La momentul echinoctiului de primavara Soarele traverseaza Ecuatorul ceresc trecand din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala.
Cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal , el descrie miscarea diurna in lungul Ecuatorului ceresc, fenomen ce determina – la data respectiva – egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine.
Studiu de Insorire – Echinoctiu de toamnă
Este momentul cand longitudinea astronomica a Soarelui atinge valoarea de 180 grade. Punctul echinoctiului de toamna, numit si punct autumnal , se afla pe sfera cereasca la intersectia eclipticii (ce reprezintă proiectia pe sfera cereasca a planului orbitei Pamântului) cu Ecuatorul ceresc, pe care Soarele il traverseaza la aceasta data, trecand din emisfera nordica a sferei ceresti in cea sudica Aflandu-se deci la aceasta data in dreptul Ecuatorului ceresc, Soarele va rasari si va apune chiar in punctele cardinale est si vest, durata zilelor fiind astfel egala, indiferent de latitudine, cu cea a noptilor . Toamna astronomica incepe in ziua de 23 septembrie. Incepand de la aceasta data, durata zilelor va continua sa scada, iar cea a noptilor sa creasca, pana la data de 21 decembrie, cand va avea loc momentul solstitiului de iarna.
La 21 Martie (echinoctiul de primavara) ora 12 soarele are aceiasi altitudine cu ziua de 23 septembrie (echinoctiul de toamna), astfel umbrele generate sunt identice pentru cele doua echinoctii.
Studiu de Insorire – Echinoctiu de primăvară
Marchează inceputul primaverii astronomice si reprezinta revenirea Soarelui in longitudinea astronomica a acestuia la valoarea de zero grade. La momentul echinoctiului de primavara Soarele traverseaza Ecuatorul ceresc trecand din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala. Cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal , el descrie miscarea diurna in lungul Ecuatorului ceresc, fenomen ce determina – la data respectiva – egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine.
Studii de vizibilitate
Scopul unui studiu de vizibilitate este acela de a stabili in ce grad (indicat prin procente) este redusa vizibilitatea din puncte date. De exemplu in ce procent este redusa vizibilitatea din balconul unei cladiri sau din dreptul ferestrelor.
Pentru a calcula gradul de reducere a vizibilitatii se va folosi o metoda geometrica.
Pentru a reda geometric imaginea proiectata pe retina se va folosi o proiectie pe o suprafata sferica. Rezultatul acestei proiectii este o emisfera; deoarece capacitatea unei persoane de a privi intr-o directie este de 180 grade.
Pentru a putea calcula proiectiile pe emisfera, se generaza cladirea tridimensional. Se genereaza proiectia obictului ce optureaza vederea. Rezultatul obtinut este o calota sferica cu suprafata masurabila softwere.
Cunoscand suprafetele pentru proiectia vederii si a opturatiei se pot fixa procentele ce stabilesc in ce masura se optureaza vederea.