Repararea pagubei într-un proces de contencios administrativ ca urmare a anulării autorizației de construire vătămătoare

Prevederile art. 8 și art. 18 din Legea 554/2004 instituie un contencios de plina jurisdictie, în cadrul caruia se stabileste repararea pagubei. Dispozițiile art. 18 din Legea 554/2004 nu pot fi interpretate decat în corelare cu dispozițiile art. 8 din lege.

Prin Decizia 2972/2007 se reține:

“Or, din prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, rezultă ca scopul acțiunii în contencios administrativ este anularea actului, administrativ atacat, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei cauzate persoanei vătămate prin actul administrativ nelegal, aspecte asupra carora instanța competenta are obligația să se pronunte.

Instanța de fond, admitand acțiunea și dispunand anularea actelor administrative atacate, a exonerat societatea comerciala de plata sumei respective, ceea ce nu reprezinta o reparare a pagubei produse, din moment ce aceasta dispoziție nu are ca finalitate repunerea partilor în situația anterioara emiterii actelor administrative fiscale anulate ca nelegale.”

Prin Decizia 2037/2005 se reține, de asemenea:

“Repararea integrala a prejudiciului presupune inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii în situația anterioara a victimei, conform principiului de drept restitutio în integrum.”

Instanțe de contencios administrativ au dispus desfiintarea constructiilor realizate în baza unor autorizații anulate.

Prin Decizia Curții de Apel Cluj nr. 1472/31.05.2010, nepublicată, pronunțată în dosarul nr. 1931/117/2008, instanța de contencios administrativ a anulat o autorizație de construire și impune demolarea constructiei edificate în baza respectivei autorizații, ca forma de reparare a pagubei. în motivarea deciziei, instanța mentionează

Potrivit art. 12 din Legea 50/1991 autorizațiile de construire emise cu încălcarea prevederilor legale pot fi anulate de instanțele de contencios administrativ și în acest context instanța de recurs va aprecia că autprizația este emisă cu încălcarea prevederilor legale pentru că lipsește dovada titlului de proprietate, dova avizelor cerute de certificatul de urbanism, HCL 46/2007 nu are documntele prevăzute de Legea 350/2001, proiectul tehnic și celelalte acte nu sunt vizate spre neschimbare, sunt depășiți indicii urbanistici fără ca această situație să poată fi considerată ca acoperită ca urmare a hotărârii de consiliu susnumită, astfel că nu pot fi luate în considerare decât normele generale de urbanism și prin edificarea acestei construcții sunt aduse prejudicii reclamnatei care deține un imibil în vecinătatea acestei construcții.

Acesta este și motivul pentru care datorita nelegalității autorizației și consecintelor negative și de neinlaturat prin care s-a edificat o constructie mai Înalta decat prevad normele urbanistice, la distante sub minimul stabilit prin aceleasi dispoziții și cu un coeficient de ocupare de trei ori mai mare decat maximul admis, este întemeiată și solicitarea reclamantei de demolare a constructiei edificate de către pârâtul BI.

Admite recureul declarat de SC CIE SRL împotriva sentinței civile 2785 din 16.10.2009 pronunțată în dosrul nr. 1931/177/2008 al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în sensul că admite acțiunea reclamantei SC CIE SRL în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei F, dispune desființarea construcției executate în baza acestei autorizații de construire și obligă pârâții la plata cheltuielilr de judecată către reclamantă în sumă de 875,9 lei.

Aceeasi solutie a fost data și prin alte două deciziile:

Prin Decizia Curții de Apel Galați nr. 132/R/13.04.2006, nepublicată, pronunțată în cauza nr. 1191/44/2006 se arată:

În aceste condiții probabtorice ale cauzei, eliberarea autorizației s-a făcut cu încălcarea Legii nr. 50.1991, motiv pentru care se impune anularea ei, în temeiul art. 12 din aceeași lege, precum și a actelor subsecvente ce au stat la baza eliberării și art. 18 pct. 2 din Legea nr. 554/2004.

Admite recursul declarat de reclamanta K, domiciliată în G, str.-, împotriva sentinței civile nr. 184 din data de 19.12.2005 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 1371/2005.

Modifică sentința nr. 1184/19.12.2005 a Tribunalului Galați în rejudecare.

Admite acțiunea reclamantei, dispune anularea autorizației nr. 769/06.06.2005 eliberată de Primăria Mun. Galați și a actelor subsecvente, precum și eliberarea terenului de de construcții edificate de pârâtă.

Prin Decizia civilă nr. 118/CA/18.02.20106, pronunțată de Curtea de Apel Oradea

Prin sentința 632/CA din 27 octombrie 2010, Tribunalul Bihora admis acțiunea precizată formulată de reclamanta Asociația de proprietari nr. 1 O cu sediul în O, -,-3, jud. B, în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului O Comisia Municipală de Urbanism și Amenajarea teritoriului, cu sediul în O, P-ța – nr.1, jud. B,și, domiciliat în O,-, -.1,.8,.50, jud. B, și, în consecință dispus anularea autorizației de construire nr.887/30.03.2006 emisă în favoarea pârâtului, precum și desființarea construcției edificate în temeiul autorizației de construire nr.887/30.03.2006, după obținerea autorizației de demolare.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la desființarea construcției edificate în baza autorizației anulate, instanța s-a constatât că, în conformitate cu disp. art.8 al.1 din Legea nr.50/1991, demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parțială sau totală, a construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor, și a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizației de desființare obținute în prealabil de la autoritățile prevăzute la art. 4. Prin urmare, instanța a admis și capătul de cerere privind desființarea construcției edificate în temeiul autorizației de construire nr.887/30.03.2006, sub condiția obținerii în prealabil a autorizației de demolare prevăzută de acest text de lege.

Astfel, constatând că, recursul nu a fost timbrat anticipat și că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare, potrivit mențiunii din citația transmisă pentru termenul din 18 februarie 2010, când procedura a fost legal îndeplinită și că nu operează scutirea legală de obligația timbrării, curtea de apel urmează a da eficiență dispozițiilor art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, respectiv ale art.3 și 9 din nr.OG32/1995 cu modificările ulterioare și va anula ca netimbrat recursul.